Postat de: Marce | vineri, 9 Mai 2008

Minunatul MEU Bucuresti…

Si nu glumesc cand spun asta🙂

Ieri dupa ce am citit postul Lexei de acum ceva vreme (poate se hotaraste sa scrie si ea mai des), in gand cu decizia lui Catalin, de cu o seara inainte, de a merge pe jos acasa, am hotarat ca ar fi bine sa merg si eu pe jos acasa. De la Universitate pana la Stadion Olimpia (Vitan).

I-am spus lui Mihai ca merg acasa, mi-am luat rucsacul, mi-am pus castile in urechi si am luat-o spre casa.

Cald, lume multa, masini multe, fete triste sau zambitoare, copii, catei…

Trecand prin pasaj pe la Universitate (care in perioada asta arata groaznic din cauza renovarilor care se fac acolo), am vazut o tanara domnisoara la vreo 18-19 anisori, care oprise un domn carunt :”Domnu’ nu va suparati, nu-mi dati si mie 10 mii ca sa imi iau o cartela de metrou?”. Mi-am adus aminte atunci de o vizita de-a mea in Bucuresti, cand venisem cu microbuzul, care opreste la Gara de Est. Nu cunosteam deloc Bucurestiul pe vremea aia, ceea ce stiam era ca trebuie sa iau masina 69 pana la liceul „Iulia Hasdeu”, numia ca nu stiam unde e statia masinii. In incercarea de a afla unde este aceasta minunata statie am oprit un domn, care era cu insotit de copilul lui in carucior :”Buna ziua, nu va suparati…”, la care domnul ma intrerupe :”Nu am bani!”. Va dati seama ca am fost consternata de situatie si ca nu l-am mai intrebat nimic. Atunci nu am inteles ce l-a facut pe domnul respectiv sa creada ca aveam sa ii cer bani, ulterior viata din Bucuresti m-a luminat.

Mai jos de Magazinul Cocor, m-am oprit si mi-am luat floricele, 55 la numar, de la o babuta care se temea ca vine politia si ii da amenda pentru ca isi „desface” marfa in strada, fara autorizatie…

Cu floricelele frumos mirositoare in mana, cu castile in urechi, mai mult dansand decat mergand, mi-am continuat drumul prin fata magazinului Unirea. 

Super aglomerat, lume grabita, cersetori, persoane care asteptau. Am trecut indiferenta peste aceasta zona hiperaglomerata, iar in fata la Raiffeisen am vazut 3 indieni care isi vindeau muzica in strada, fara teama ca ar putea veni politia (poate aveau autorizatie🙂 ). Am stat pret de un minut acolo, era lume care se pozau cu ei, care le radea. Nimic interesant, mergem mai departe.

Am traversat strada, ca sa merg pe langa Dambovita. M-am oprit in mijlocul strazii sa arunc o privire spre Casa Poporului si am continuat drumul.

Mergand pe marinea Dambovitei, am vazut elevi de clasa a XII a iesiti in grup la o barfa, doamne in varsta la plimbare, un nene pescuind, am sarit sotron😀, o doamna la plimbare cu catelul…

Pana acum nimic demn de apreciat : aglmeratie, oameni nebuni, grabiti, superficiali…

Dat fiind faptul ca incepuse sa ploua de la Traian m-am urcat in 123 : aglomeratie, caldura, miros de transpiratie…Mi-am bagat nasul in floricelele mele (intre timp vazusem ca erau si putin cam ofilite) si am continuat sa ma bucur de muzica mea, uitandu-ma pe geam. Un domn la costum cu mers a la Mr. Bean, se intrecea cu masina razand🙂 Foarte simpatica aparitia domnului. Am zambit gandindu-ma la fericirea lui nebuna🙂

Am coborat din masina la destinatie, mirosea a ploaie am traversat strada in ritmuri de dans, m-am oprit si mi-am luat tigari.

In lift m-am inprietenit cu vecinul de la etajul IV si cu strumful lui, o fetita de 7-8 anisori cu niste ochi mari, negri, foarte frumoasa.

Pisica mea a inceput sa miaune imediat cum am coborat din lift.

Ideea postului?

Bucurestiul este un oras frumos, ca toate celelalte, dar trebuie sa stim sa il privim.

Este aglomerat? Stam mult cu masina in trafic? Nici o problema : mergem pe jos, mult mai sanatos si pentru noi si pentru mediu🙂.

Daca mergi pe jos nu o sa te mai lovesti de aglomeratia insuportabila din masini si metrou, nu o sa mai dai peste oamenii nervosi.

Sunt constienta ca uneori e absolut nevoie de masina, asta daca stai in afara Bucurestiului, dar in interiorul orasului, masina mi se pare chiar un moft, nu o necesitate.

Nu am fost eu prea convingatoare in a-mi impune punctul de vedere, dar🙂 sa speram ca va veni cineva care imi va impartasi gandurile😀

Sa auzim de bine🙂

 P.S. Promit sa revin si cu poze in viitorul apropiat😀
 


Responses

  1. Tu nu vezi…!?

    In colturi de blocuri: drogati, seringi, gunoaie
    Copii jegosi, batrani uzati de timp, s-aprind lumini…bling-bling
    Surprind copii cersind
    Masini furate care se dau la preturi de nimic
    E ca in ring, tre’ sa stai in garda,
    Garda-i gata sa te arda
    E caz de targa daca te toarna cu iarba
    E oarba justitia, e oarba politia,
    E oarba orice privire ce nu vrea sa vada ca in graba
    In Bucuresti totul dispare Cum oare?
    Atentie la buzunare si la alarma din parcare
    Blocurile murdare azi sunt singura scapare
    Sa nu sfarsesti in strada calcat de altii in picioare
    Sunt cartiere intregi din care nu mai poti sa iesi
    Cand pleci esti in pula goala, cu banii luati si ochii reci
    Deci, ai grija unde mergi, sa te feresti
    Micul Paris s-a stins…Noapte Buna Bucuresti!

  2. Inca odata, depinde cum il privesti si la ce te astepti. Daca tu vezi decat partea urata… Nu mai stiu exact unde am auzit expresia insa o preiau :”Bucurestiul e ca o femeie : frumusetea este in ochii celui care il priveste”

  3. hmm..interesant post. Paradoxal, dar si mie imi place Bucurestiul si de dragul lui am mers intr-o zi vro 7 ore. Acum vro cativa ani locuiam intr-un bloc prin dristor. Intr-o zi duminica, aprilie, mi-am luat aparatul de fotografiat, mi-am legat geaca in jurul mijlocului si am purces la drum. Am mers pe calea vitan, am trecut pe la mall, prin fata postei, am facut stanga pe splai si am mers tot splaiul pe jos pana la magazinul Unirea, apoi la mitropolie, apoi la casa poporului, dupa care spre universitate, ai apoi spre senat si calea victoriei. Ma opream, admiram, faceam fotografii. Ma simteam ca un turist, in concediu, fara griji, fara sa ma intereseze de nimic. In cele din urma am mers din nou la unirii si am luat metroul sa merg acasa. Picioarele mele nu mai rezistau, dar am avut o zi superba si regret ca nu am repetat experienta. Daca vreti fotografii, tell me… numai bine

  4. Am scris versurile ca sa arat ca Bucurestiul nu are numai bune..Daca tu nu vezi e foarte bine,ai o lume a ta nu vreau eu sa o schimb.Uneori vezi anumite lucruri,alteori nu dar de cele mai multe ori nu tzi-ai dori sa le vezi..

    Sper ca nu am deranjat prin commentul meu😀
    Numai bine

  5. @Jas Orice parere este mai mult decat binevenita🙂


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: